| 1.
|
REGL'A, reglez, vb. I. Tranz. 1. A realiza sau reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite condiţii impuse. ♦ A stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână constante în timpul funcţionării sistemului; a potrivi. 2. (Mil.) A potrivi, a îndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unităţi de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. 3. A aranja, a orândui, a potrivi. - Din fr. r'egler.
Sursă
: DEX'98
(25758)
- RACAI |
| |
| 2.
|
A regla ≠ a deregla
Sursă
: Antonime
(69070)
- siveco |
| |
| 3.
|
REGL'A vb. 1. v. acorda. 2. (TEHN.) a aranja, a potrivi, a repara, (pop. si fam.) a mesteri. (A ~ un instrument de măsură.) 3. v. comanda. 4. v. dirija. Sursă
: Sinonime
( 205823)
- siveco |
| |
| 4.
|
regl'a vb. (sil. -gla), ind. prez. 1 sg. regl'ez, 3 sg. si pl. regle'ază
Sursă
: DOR
(277683)
- siveco |
| |
| 5.
|
A REGL//'A ~'ez tranz. 1) (sisteme tehnice, mecanisme etc.) A face să funcţioneze normal. 2) (tirul armelor, artileriei etc.) A fixa asupra ţintei prin corectarea direcţiei. 3) (acţiuni, miscări, funcţii) A dirija cu scopul de a face regulă. /<fr. r'egler
Sursă
: NODEX
(351148)
- siveco |
| |
|
|